Pe cei aleşi unul îl critică tare, altul îl laudă.

(Theognis, 795)

Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva.

(Seneca, Epist., 52, 2)

Mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.

(Mathaeus, 22, 14)

O singură dată dacă-l văd pe un om, cei înţelepţi ştiu cât preţuieşte.

(Pancatantra, 2, 79)

Toate gândurile şi faptele noastre trebuie îndreptate spre folosul vieţii.

(Tacitus, Dialogus)

Orice om să fie grabnic să asculte, zăbavnic să vorbească, zăbavnic la mânie.

(Ν. Τ. Iacobi Epist., 1, 19)

Toate avantajele omeneşti se pierd în lipsa calităţilor care le procură.

(Vauvenargues, Réfl., 372)

Toţi uită binele ce li s-a făcut.

(Menander, Mon., 170)

Mulţi sunt prieteni la mâncare şi la băutură, dar la o treabă serioasă mai puţini.

(Theognis, Seni., 115 sq).

Bine pierzi bucuria acolo unde piere în acelaşi timp şi durerea.

(Publ. Syrus, 80)

Încerc să adaptez situaţia la mine, iar nu pe mine la situaţie.

(Horatius, Epist., 1, 1, 19)

Nimeni nu procedează atât de nimerit, încât să satisfacă pe toţi.

(Freidank, Besch., 119 sg.)

De cele mai adeseori trebuie să li se facă oamenilor binele cu sila.

(Manzoni, Prom., 27)

A fi foarte activ şi a vorbi foarte puţin despre sine.

(Sallustius, Iug., 6, 1)

Inima fiecăruia se bucură de altceva.

(Archilochus, Trim. iamb., 37)

Cei mai mulţi judecă pe oameni după faima pe care o au sau după avere.

(La Rochefoucauld, Max., 212)

Lucrurile nu trec drept ceea ce sunt, ci drept ceea ce par.

(Gracian, Or., 130)

În înfăptuirile mari e greu să fii pe placul tuturor.

(Solon, FI., 5, 6)

Frumos lucru e adevărul şi durabil; însă nu e acceptat uşor.

(Platon, la Diogenes Laertius, 3, 26)

Numai vezi să nu faci rău, în timp ce vrei să fii de folos.

(Ovidius, Trist., 1, 1, 101)