Orice om să fie grabnic să asculte, zăbavnic să vorbească, zăbavnic la mânie.

(Ν. Τ. Iacobi Epist., 1, 19)

Încerc să adaptez situaţia la mine, iar nu pe mine la situaţie.

(Horatius, Epist., 1, 1, 19)

Lucrurile nu trec drept ceea ce sunt, ci drept ceea ce par.

(Gracian, Or., 130)

Adesea costă cel mai scump lucrul pentru care nu se dă nimic.

(Seneca, Episl. 42, 8)

În înfăptuirile mari e greu să fii pe placul tuturor.

(Solon, FI., 5, 6)

Toţi uită binele ce li s-a făcut.

(Menander, Mon., 170)

Mulţi sunt prieteni la mâncare şi la băutură, dar la o treabă serioasă mai puţini.

(Theognis, Seni., 115 sq).

Să nu încetăm de a face bine.

(Plutarchus, Epicur., 17, 4)

Bine pierzi bucuria acolo unde piere în acelaşi timp şi durerea.

(Publ. Syrus, 80)

Frumos lucru e adevărul şi durabil; însă nu e acceptat uşor.

(Platon, la Diogenes Laertius, 3, 26)

Inima fiecăruia se bucură de altceva.

(Archilochus, Trim. iamb., 37)

Nimeni nu-i în stare să se ridice prin el însuşi: trebuie să-i întindă mâna cineva, să-l scoată cineva.

(Seneca, Epist., 52, 2)

Pe cei aleşi unul îl critică tare, altul îl laudă.

(Theognis, 795)

Nimic nu-i contra aşteptării; trebuie să ne aşteptăm la orice.

(Euripides, Hyps., la Stobaeus, Flor., 110, 16)

Toate avantajele omeneşti se pierd în lipsa calităţilor care le procură.

(Vauvenargues, Réfl., 372)

O singură dată dacă-l văd pe un om, cei înţelepţi ştiu cât preţuieşte.

(Pancatantra, 2, 79)

De cele mai adeseori trebuie să li se facă oamenilor binele cu sila.

(Manzoni, Prom., 27)

Beţia nu e altceva decât o nebunie voluntară.

(Seneca, Epist., 83, 18)

Mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.

(Mathaeus, 22, 14)

Nimeni nu procedează atât de nimerit, încât să satisfacă pe toţi.

(Freidank, Besch., 119 sg.)